Despre cum auzim imagini

Priviți această imagine. Deși ea nu are sunet, majoritatea oamenilor care o privesc aud o „bufnitură” în mintea lor de fiecare dată când structura care sare atinge pământul. Vă întrebați de ce? Ei bine, nu sunteți singurii. Imaginea a stârnit interesul nenumărator utilizatori ai internetului, printre care se aflau și câțiva cercetători în domeniul percepției senzoriale. Percepțiile sunt procese psihice prin care recunoaștem un obiect sau un fenomen prin intermediul simțurilor noastre. În ceea ce privește imaginea de mai sus, se pare că simțurile noastre sunt puțin păcălite iar pentru acest lucru există mai multe explicații.

Una dintre explicații este dată de Christopher Fassnidge, doctorand în psihologie în cadrul Universității City din Londra, care spune că acesta este un exemplu foarte clar de sinestezie. Acest termen desemnează o asociere spontană între senzații de natură diferită. Altfel spus, atunci când percepem un stimul de o anumită natură, acesta este asociat cu un alt stimul, de altă natură, chiar în absența acestuia din urmă. Exemple de astfel de asocieri găsim peste tot în jurul nostru, chiar dacă nu sunt foarte evidente. De pildă, atunci când mergem pe stradă și vedem o minge apropiindu-se de pământ și căzând, ne așteptăm să și auzim sunetul mingii care lovește pământul. Acest lucru se întâmplă atunci când suntem matorii unui stimul vizual pe care îl asociem cu un sunet. În acest caz, imaginea mingii care cade este asociată sunetului pe care aceasta îl face în mod normal atunci când lovește suprafața dură.

Alte exemple de sinestezie sunt mai spectaculoase, cum ar fi exemplul lui Arthur Rimbaud, care spunea că „A (e) negru, E alb, I roşu, U verde, O de-azur“ sau cel al lui Elizabeth Sulston, o femeie care simte gustul fiecărei note muzicale.

Explicațiile cu privire la cauzele acestui fenomen sunt multiple, de la o combinație specifică de substanțe chimice secretate în creierul sinestezicilor, până la posibilitatea ca anumiți neuroni să rămână activi în sau să acopere două arii senzoriale din creier. Studiile sunt încă în dezvoltare în acest domeniu, unul dintre ele fiind cel al drd. Fassnidge, la care puteți participa aici. Totuși, se pare că cei care experimentează un răspuns auditiv declanșat vizual (visually-evoked auditory response, sau VEAR) reprezintă un procent de aproximativ 20% din populația generală, în timp ce doar 2-4% dintre oameni sunt sinestezici.

Revenind la imaginea structurilor metalice și la sunetul ca o bufnitură pe care îl percepem atunci când privim imaginea, de altfel lipsită de sunet, se pare că răspunsul auditiv declanșat de stimulul vizual este asociat unui joc de sărit coarda. Prin urmare, așteptarea privitorului este aceea de a auzi fie sunetul rapid al „corzii” (cablurile care se învârt), fie sunetul înfundat, ca o bufnitură, al săritorului care aterizează cu putere. Din acest motiv, creierul nostru percepe imaginea ca fiind asociată acelei situații, generând, prin urmare, și sunetele ce corespund.

Imaginea GIF prezentând cele trei structuri metalice a fost în atenția publicului încă din anul 2008, însă recent aceasta a fost redescoperită. Astfel, oamenii care au privit această imagine și-au dat seama de iluzia auditivă și au descoperit astfel, că poate simțurile nu sunt chiar atât de separate precum credeam.

Sursa:

https://www.theverge.com/2017/12/4/16733778/noisy-gif-hearing-movement-auditory-neuroscience-synesthesia http://www.nature.com/news/2005/050228/full/news050228-9.html

https://cityss.az1.qualtrics.com/jfe/form/SV_bKSkV69EJ6TKmKV

Imagine originală: https://twitter.com/iamhappytoast