Scoala...altfel

Orasul Espoo, Finlanda, o zi din anul scolar 2016 - 2017. Aproximativ 700 de copii in clasele 1 - 9 se duc la scoala. Bucurosi. Se duc la scoala bucurosi. Asta este primul indiciu ca ceva este in „neregula”.

Te minunezi de ciudatenie si privesti mai departe. Nu e nevoie sa privesti prea departe, pentru ca stilul arhitectural al scolii iti capteaza atentia imediat. Stand afara, poti vedea geamuri mari, sali cu spatii generoase, mobilier frumos, confortabil si util, toate imbinate intr-un mod foarte estetic, care iti da senzatia ca ai ajuns la un muzeu de arta contemporana, la vila vreunui super artist sau om de afaceri bogat, si nicidecum la scoala. Uitandu-te la multimea de copii din jur, parca iti revii in fire si te convingi ca defapt este scoala Kirkkojärvi, una dintre multiplele institutii de acest fel din acest oras, si defapt, din Finlanda intreaga. Faci cativa pasi, uimit fiind de copiii care au voie sa alerge liberi, sa se catere in copaci si pe elementele metalice prin „curtea” scolii (scriu cu ghilimele pentru ca defapt este un spatiu imens, neingradit, deci ar fi impropriu sa spun curte) si ajungi cumva in sala de mese. Aici vezi copii de toate varstele interactionand unii cu altii, ba chiar mai bine, vezi profesori stand la masa cu acestia. Ei bine, da. Profesorii stau la masa cu elevii, pentru ca, spun ei, in acest fel construiesc incredere si respect imprietenindu-se cu cei mici. Astfel, spune Kari Louhivuori, directorul scolii, cand elevii au probleme disciplinare sau de orice natura, acestia au incredere ca adultii ii vor putea ajuta sa isi rezolve problemele si nu ii vor pedepsi. „Cum, fara pedepse? Pai ti se urca in cap zvapaiatii!” vor spune unii. Ei bine nu. Finlandezii au acest mod de gandire prin care considera ca daca un elev are probleme, fie ele chiar si de comportament, acesta reprezinta un mod de a cere atentie, deoarece se simte neinteles, neacceptat sau nesigur. O pedeapsa in aceste circumstante nu face altceva decat sa intareasca sentimentul de neacceptare si neintelegere. Prin urmare, nu se aplica pedepse.

Mai mult, in acest mod, elevii nu asociaza figurile autoritare cu teama sau respingere, ci din contra, invata sa ii respecte pe ceilalti si ii incarca cu autoritate pe dascali pe baza competentelor lor, nu pe baza fortei fizice sau a pedepselor date. De altfel, cazurile de copii repetenti sunt extrem de rare, iar acest lucru se intampla doar dupa o analiza foarte aprofundata a nevoilor copilului si a cauzelor care au condus la aceasta situatie, analiza ce este efectuata de consiliul de profesori care lucreaza cu acel copil, colegi ai acestora ce le ofera propuneri de alte metode pe care le pot aplica, asistenti sociali si psihologi. Totusi, repetentia nu este perceputa ca o pedeapsa acordata copilului pentru ca nu a invatat suficient, ci ca inca o sansa oferita acestuia pentru a asimila cunostintele care ii sunt necesare. Desigur, elevul este sprijinit constant, iar evolutia sa este urmarita indeaproape, pentru ca profesorii sa se asigure de cele mai bune cai de a-i oferi acestuia instrumentele necesare.

"Facem orice e necesar." spune directorul scolii, referindu-se la masurile pe care cei aproape 62.000 de profesori din Finlanda, impreuna cu alti specialisti precum asistenti sociali si psihologi le iau pentru a creste indivizi si cetateni responsabili, capabili si increzatori in fortele proprii. "Orice este necesar" inseamna ca profesorii au libertatea de a alege modul in care transmit informatia copiilor, fie ca acest lucru inseamna ca ora de matematica sa fie predata in parc sau in cea de fizica elevii sa fie lasati sa stea cum vor ei in clasa.

Astfel, dascalii se asigura de "bunastarea" elevilor, lucru pe care se pune foarte mare pret in sistemul educational finlandez. Ei cred foarte mult in ideea de copii fericiti si pregatiti pentru viata, si tocmai de aceea, pe langa materiile standard au si ateliere practice de gatit, croitorie sau tamplarie.

Majoritatea scolilor din sistemul educational finlandez se bazeaza pe colaborarea dintre elevii mai mici si cei mai mari precum si intregul personal. Cei de la scoala Vantilla, situata in acelasi oras, spun ca sentimentul ca apartii unei comunitati creeaza un mediu de lucru placut care se reflecta in toate activitatile scolare. Elevilor le sunt oferite oportunitati se a se implica in diferite tipuri de activitati scolare si sunt tratati ca membri valorosi ai comunitatii scolare. "Hai ca deja este prea mult!! Te pomenesti ca si curricula este flexibila! Ce-ar mai fi si asta?!" Pe cat de surprinzator, pe atat de adevarat...cu mici adnotari: curricula este stabilita o data la 6 ani prin sedinte comune la care participa toti specialistii din mediul educational. Nu, nu ministri, nu deputati, pentru ca vezi tu, in Finlanda, sistemul educational este complet separat de politica pentru ca...fiecare isi vede de ce stie sa faca, nu? Curricula este schimbata nu de dragul schimbarii sau pentru a denigra pe cei care au formulat-o inainte, ci doar i se aduc imbunatatiri, in urma observatiilor practice si a realitatii de la clasa. E logic, cum altfel ar putea oare sa satisfaca nevoile educationale si de dezvoltare ale copiilor, fara sa stie in mod real care sunt acestea?

Si pentru ca intregul sistem urmareste dezvoltarea unei stari de bine, a competentelor, responsabilitatii si colaborarii intre indivizi, ce crezi? Nu exista teste nationale. Defapt, nici teste la clasa nu exista. Chiar asa! Daca intrebi unul dintre copiii care alearga pe langa tine grabiti sa ajunga la ora de fizica unde vor asambla niste sisteme ingenioase, acesta iti va spune ca exista doar un singur examen obligatoriu, care se da la finalizarea liceului, menit sa te directioneze, in functie de competente, catre universitatea sau profesia cea mai potrivita pentru ce stii tu sa faci. Exista, bineinteles si teste de final de an, insa acestea nu sunt obligatorii, ci au doar un caracter de curiozitate, pentru elevii care doresc sa afle ce mai au de imbunatatit si la ce sunt buni. Rezultatele, la oricare dintre aceste teste sau chiar si la examenul de finalizare a liceului sunt confidentiale si se dezvaluie doar celui care a sustinut testul. Colaborare, nu competitie, d-aia!

Mergand in continuare prin salile superbe ale scolii, poti vedea copii stand pe fotolii si citind, altii participand in pauza la ateliere de rezolvare de probleme, de creatie artistica, unii repetand in formatia de muzica a scolii, iar altii jucandu-se in curte diferite jocuri de grup organizate de cei mai mari. Afli ca exista programe pentru dezvoltarea abilitatilor sociale (programul T3) sau chiar programe de antrenament pentru inlocuirea agresivitatii. Cel dintai, programul T3, al carui nume provine de la cuvintele finlandeze pentru Cunoastere, Simtire si Actiune, include imbunatatirea abilitatilor de gestionare a vietii si sustine dezvoltarea personala. "Ha! Asa ceva numai in carti am auzit pana acum!". Programul ART®(pentru inlocuirea agresivitatii) este centrat pe imbunatatirea abilitatilor sociale, a gandirii morale si etice, gestionarea furiei si reducerea comportamentului agresiv. Am uitat sa mentionez, scolile sunt foarte diverse, bazate pe gandire incluziva si non-discriminatorie. Intr-un sistem in care se incurajeaza colaborarea, diferentele sunt acceptate si apreciate pentru ca aduc cate un plus comunitatii.

Iti vine parca sa te ciupesti sa verifici daca ceea ce vezi este adevarat. Dar da, este adevarat, desi pare ceva desprins din povesti. Un asemenea sistem de educatie exista in Finlanda si este foarte functional. Este drept, Kari Louhivuori, directorul scolii Kirkkojarvi, spune ca procesul de schimbare a sistemului a inceput in anii '70 si ca dureaza cam 10-20 de ani pana se vad efectele schimbarilor. Totusi, un astfel de sistem, o astfel de scoala, altfel, te face parca sa visezi la un viitor mai bun. Pana atunci insa, te trezesti la realitate si iti dai seama ca Scoala Altfel sau Educatia Altfel este ceva indepartat de noi la momentul actual. Si totusi, exista speranta. Si poate in 10-20 de ani vom vedea si noi roadele semintelor plantate acum. Important e sa le plantam! Surse: http://www.smithsonianmag.com/innovation/why-are-finlands-schools-successful-49859555/ http://www.espoo.fi/en-US/Childcare_and_education/Comprehensive_education